Între 5 şi 7 octombrie 1921, o bandă de bolşevici din stânga Nistrului, formată din 36 de indivizi, a organizat un atac banditesc asupra unor localităţi din sudul Basarabiei. Insurecţia s-a soldat cu omorârea a doi cetăţeni şi trei militari români şi zece răniţi, bandiţii având pierderi de şase persoane.

Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918 a nemulţumit profund bolşevicii, astfel încât aceştia, în chiar primii ani după Unire, au întreprins atacuri armate din partea stângă a Nistrului asupra satelor şi locuitorilor din partea dreaptă în scopul de a-i intimida şi a provoca dezordine, nervozitate, incertitudine în rândurile populaţiei.

Istoriografia de după 1990 a descris amănunţit provocările comuniştilor în Basarabia după 1918 calificate de aceştia drept „răscoale” (amintim de cea de la Hotin, ianuarie 1919, de la Tighina – mai 1919, de la Tatarbunar – septembrie 1924), care în fond erau diversiuni organizate de Komintern asupra României şi locuitorilor Basarabiei.

 

Insurecţii de proporţii mai mici adepţii lui Lenin au întreprins frecvent. Un raport al prefectului judeţului Cetatea Albă, adresat Directoratului General al Internelor din Basarabia la 8 octombrie 1921, relatează despre unul din aceste atacuri banditeşti.

Nu vom comenta conţinutul documentului, întrucât cele relatate în el demonstrează elocvent metodele folosite de bolşevici. Îl reproducem păstrând originalul, inclusiv scrierea denumirilor de localităţi.

„Urmare raportului nostru telegrafic Nr. 148 din 7 octombrie a. c. am onoarea a Vă raporta detaliat desfăşurarea atacului bolşevic de la 6 şi 7 oct[ombrie] a.c. astfel după cum urmează:

În noaptea de 5 spre 6 octombrie la orele 3½ o bandă de bolşevici compusă din 36 indivizi armaţi cu 2 mitraliere, 4 puşti mitraliere, arme, granate franceze şi engleze şi bombarde şi-au făcut apariţia în comuna Alexandrovca, de unde îmbarcându-se prin forţă în 9 căruţe cu cai şi conducătorii lor, au luat direcţia spre comuna Moldovca/Vodeni, unde ajungând pe la orele 7½ şi intrând în comună, au împuşcat pe evreul Coremazchi din Crocmaz pentru motivul ca a spionat românilor, luându-i şi patru mii de lei, după care s-au dus la şcoala primară interesându-se în ce limbă se predau cursurile; întâlnind apoi Învăţătorul Cula Ananie din Caplan, care venise la percepţie spre a-şi incasa un mandat, au intenţionat să-l omoare, lăsându-l în viaţă numai în urma stăruinţelor populaţiei şi luându-i biletul de identitate, cu care sus numitul se justificase în faţa lor.

Urmăriţi de jandarmii de la postul Babei şi Secţia Staro Cazaci, bandiţii au luat direcţia Caplan şi în drum a avut loc prima ciocnire. De aici văzându-se în de aproape urmăriţi s-au îndreptat spre Olăneşti şi, în drum, au omorât pe notarul comunei Crocmaz, Dinmcovschi, jefuindu-l de suma de 2000 lei.

În marginea comunei Olăneşti fiind întâmpinaţi de jandarmii postului şi de populaţie adunată în apărarea satului, bandiţii crezând că au în faţa lor armata, au luat direcţia spre Crocmaz, unde de asemeni întâmpinându-i populaţia şi jandarmii, au fost siliţi să ia direcţia Staro Cazaci, acolo străjerii şi populaţia înarmaţi cu furci de fier, topoare etc., i-au oprit şi i-au forţat să-şi schimbe direcţia înapoi, astfel văzându-se urmăriţi în de aproape de jandarmii posturilor învecinate din Babei, Staro Cazaci, Ivanovca, Han Clişa, Caplan, Gura Roşie, Olăneşti, Crocmaz, Seimeni şi de Grăniceri, s-au retras în valea localităţii numită Baicazia, unde dând drumul căruţelor s-au fixat pe o poziţie prielnică cu plantaţiuni şi şanţuri, deschizând focuri de mitralieră, arme şi granate.

La ora 3 a sosit de la Cetatea Albă şi Detaşamentul din Reg[imentul] 5 jandarmi, compus din 20 jandarmi, sub comanda Dlui căpitan Sandu, luând dispoziţiunile de încercuirea lor. Lupta a durat până la ora 7 seara când bandiţii profitând de întuneric şi de faptul că frontul din spatele lor era format de populaţia din satele învecinate, înarmată numai cu furci şi ciomege, s-au retras în direcţia Han Câşla-Gura Roşie, lăsând pe teren şase morţi. În aceeaşi luptă a căzut mort jandarmul sergent instructor Matei Mihai, şeful postului Han Câşla şi strajerii Arion Morolenco din comuna Han Câşla şi Vuhaţev Eudochim din comuna Staro Cazaci.

Răniţi au fost jandarmul plutonier Claman Dumitru, Şeful postului Staro Cazaci, cap[itan] jandarm Dima Nicolae de la postul Gara Roşie, cap[itan] jandarm Vagner Petre din Reg. 5 jandarmi, soldatul jandarm Marin Ştefan de la postul Crocmaz, soldat jan[darm] Ciobanu Const. de la postul Seimeni, trei soldaţi Grăniceri şi străjerul Izotov Iacov din comuna Staro Cazaci.

Asupra unuia din bandiţi care se crede a fi şeful lor s-a găsit o hartă militară a sudului Basarabiei, un carnet cu mai multe note şi un tablou de numele a 4 indivizi.

Jandarmul Sergent Instructor Matei Mihai mort în luptă corp la corp cu bandiţii, a fost desbrăcat de haine pe care le-au luat cu ei.

În timpul retragerei bandiţilor spre Han Câşla şi Gura Roşie, detaşamentul Palanca din compania 6-a Reg[imentul] 7 infanterie a angajat cu ei o scurtă luptă, în urma căreia un soldat a fost rănit.

Banda profitând însă de întuneric a reuşit să dispară în direcţia Gura Roşie – Han Câşla, îndreptându-se înspre pichetul de grăniceri Liman din faţa localităţii Maiacki, unde se presupune că aveau bărcile cu care intenţionau să treacă Nistrul, astfel că pe la ora 3 noaptea pichetul Liman care fusese deja prevenit, simţind apropierea bandiţilor a luat poziţia de luptă, somându-i cu focuri.

Unul din bandiţi îmbrăcat acum în hainele jandarmului Matei Mihai, somat de grăniceri a se opri, a răspuns în româneşte „Ce mai întrebi nu vezi cine sunt”, însă grănicerilor părându-li-se suspect, au tras focuri asupra lui, omorându-l.

În acest timp, între restul bandei şi grănicerii Pichetului s-a angajat o luptă care a durat până aproape la ora 6 dimineaţa când bandiţii au reuşit să treacă Nistrul înot de cealaltă parte.

În insula numită Toronciuc, pe locul de trecere a bandei, s-a găsit granate şi aproape 20 bucăţi dinamită, iar pe terenul de luptă de la Baicazia s-a luat de la bolşevici două puşti mitraliere şi 18 granate de diferite sisteme şi mărimi.

Din cercetările făcute până în prezent cum şi din declaraţia din ultimele momente a şefului lor, reiese că această bandă a fost trimisă în Basarabia de organizaţia Bolşevică din Tiraspol în scopul de a răspândi teroarea şi ideile bolşevice.

În trecerea prin comuna Caplan au răspândit şi unele numere din ziarul scris în limba română şi cu caractere ruseşti intitulat „BOLŞEVICUL BASARABEAN”.

Cercetările continuă spre a stabili dacă printre bolşevicii morţi sunt şi elemente locale, căci după felul cum au operat denotă că cunoşteau bine locurile şi oamenii.

Având în vedere cele arătate mai sus, ţinem a semnala atenţiunii Dvs, că atât jandarmii de la posturile menţionate, cât şi detaşamentul de jandarmi de sub comanda dlui Căpitan Sandu Comandantul Companiei jand[armi] din Cetatea Albă, ajutaţi şi de populaţie, cu curaj demn de toată lauda, şi-au făcut datoria în chip eroic şi în consecinţă propunem şi vă rugăm să binevoiţi a dispune ajutorarea familiilor celor morţi şi decorarea celor răniţi, ca un exemplu şi încurajare pe viitor, în îndeplinirea datoriei.

Prefectul Jud. C[etatea] Albă (semnătura)”

P.S. Pe prima pagină a raportului urmează o inscripţie de mână:

Se va interveni pentru decorări şi pentru acordarea de ajutoare conform cererii din prezentul raport”. (Semnătura este indescifrabilă.)

La finele raportului, la fel este o inscripţie de mână:

Cazul din prezentul raport a fost adus la cunoştinţă M[inistrului][de] Interne, subsecretariatului de Stat al Internelor şi Corpului 3 Armată, pe baza unor rapoarte telegrafice primite de la Pref[ectura] Judeţului şi poliţiei Cetatea Albă, acum însă urmează a se hotărî asupra ajutorării familiilor celor căzuţi în lupta armată”. (Semnătura indescifrabilă. 17 X.921.)

Publicând acest document, sperăm că poate cineva dintre locuitorii satelor amintite în raport: Caplani, Olăneşti, Crocmaz ş.a., cunosc mai multe, acesta fiind şi îndemnul pentru istoricii din localităţile respective pentru a reconstitui evenimentele din acele zile de grea cumpănă pentru Basarabia.

Mihai Taşcă,
doctor în drept

Anunțuri