OAMENII NEINFORMATI SI LISTELE SECTIILOR DE VOTARE DIN STRAINATATE — Octombrie 30, 2010

OAMENII NEINFORMATI SI LISTELE SECTIILOR DE VOTARE DIN STRAINATATE

Sunt in Romania, putin departe de casa, adica de satul meu natal, aici ma simt ca acasa. Nu pot sa fiu indiferent de ceea ce se intimpla in RM ,  si am hotarit sa trimit un mesaj pe mai multe saituri de socializare persoanelor necunoscute invitindui sa iasa la vot. Sa stiti ca mi-a reusit. Din Franta un cetatean E. care munceste acolo de mai multi ani ma intrebat daca sigur se va schimba ceva daca va iesi el  la votare, dupa mai multe discutii cu cetateanul E. a ajuns la concluzia ca trebuie sa iasa la votare, ba chiar  ma asigurat ca va merge cu el toti prietenii, cunoscutii lui. Este un succes!!! O doamna din Italia la fel vrea sa voteze dar nu stie unde sa o faca, un domn din Sankt Petersburg credea ca se voteaza doar la Moscova.

Atunci m-am hotarit sa public acest articol si lista sectiilor de votare din strainatate, trebuie sa informam lumea.

AUSTRIA > Viena (sediul misiunii) A-1030 Viena, Löwengasse 47a/5.   Tel: +431 961 10 30+431 961 10 30 27Fax: +431 961 10 30 34
AZERBAIDJAN > Baku (sediul misiunii) AZ1073, or.Baku, Pr.Hussein Javid, cartier 520, ed.12 

tel: (+99412) 510 15 38

(+99412) 497 52 52

BELARUS > Minsk (sediul misiunii) 220030, or.Minsk, str.Belorusskaia nr. 

Tel: (+37517) 289 11 17

Fax: (+37517) 289 11 47

REGATUL BELGIEI > Bruxelles(sediul misiunii) 1050, Bruxelles, Avenue Franklin Roosevelt, 57 

Tel: (+322) 626 00 83

Fax: (+322) 732 96 60

BULGARIA > Sofia (sediul misiunii) 1142 Sofia, str. „Georgi S. Rakovski”, 152, tel.: 00 359 (2) 935 60.11
CEHIA > Praga (sediul misiunii) Prague 6, Bubenec, str. Juarezova 14 

Tel: +420 233 323 762

CHINA > Beijing (sediul misiunii) 2-9-1, Ta Yuan Diplomatic Office Building, Beijing, 100600, China   Tel: (008610) 65325494   Fax: (008610)65325379   E-mail: Beijing@mfa,md
CIPRU 

 

> Limassol Limassol, sector Potamos Erasoia, str. Acteu 2, incinta hotelului Atlantica Gardens. 

Tel. + 357-992-382-70;

stationar + 357-258-835-12

GRECIA > Atena (sediul misiunii) 11524, Atena,sector  Nea Filofei, str.G.Bacu, nr.20 

Tel: (+30210) 699 03 72

Fax: (+30210) 699 06 60

> Patra Patra, str. Oropu 22 (et. 1), 

nr. tel. – 2610312898

ELVETIA > Geneva (sediul misiunii) 1209, Geneva,  chemin du Petit-Saconnex, nr.28 

Tel: (+4122) 733 91 03

ESTONIA > Tallin (sediul misiunii) str. Tatari 20, oficiile 9-10 

10116, Tallinn, Estonia

tel: +(372) 64 20 203

fax: +(373) 64 20 204

e-mail: tallinn@mfa.md

 

FRANTA 

 

> Paris (sediul misiunii) 75016, Paris 22 rue Berlioz. 

tel: + 33 1 40671120

> Strasbourg(sediul RP) Franta, Strasbourg, 67000, 

Alleé Spach, nr.16

Tel: (+33388) 36 55 64

Fax: (+33388) 36 48 96

> Marseille 3, rue Palestro, 13003 Marsilia – localul Asociatiei pentru asistenta tinerilor muncitori. 

tel: + 33 491 078000

GERMANIA > Berlin (sediul misiunii) 10439, Berlin, str. Gotlandstrasse nr.16 

Tel: (+4930) 446 529 70

Fax: (+4930) 446 529 72

> Frankfurt(sediul CG) 60433, Frankfurt pe Main str.Adelheidstrasse nr.8 

Tel: (+4969) 52 78 08

Fax: (+4969) 53 10 07

ISRAEL > Tel Aviv (sediul misiunii) 64045 , Tel-Aviv, 

str. Rembrandt nr.38

Tel: (+ 9723) 523 10 00

Fax: (+ 9723) 523 30 00

ITALIA (1) 

 

> Roma (sediul misiunii) 00185, or. Roma, str. Montebello, nr.8 

Tel:(+3906) 474 02 10

Fax:(+3906) 478 810 92

> Ancona Liceul Stiintific, Str. Vecchini, 2 – 60121 Ancona 

Tel: +39 071 2222246

> Perugia Str. S. Lucia nr. 2 – 06125 Perugia 

Tel:+390755773832 +390755773925

> Napoli Str. Duomo, 214, 80138 – Napoli. 

Tel: +39 335 6802955

> Bologna (sediul CG) via Antonio Canova 30, 40138 Bologna 

Tel:(+39051) 60 22 413

Fax: (+39051) 53 81 66

> Padova Padova, str. Prato della Valle 97, Palazzo della Loggia Amulea
> Mestre Mestre, str. Palazzo 1, Casa Comunale
> Torino Torino, str. Morandi 10
> Verona Verona, vicolo Volto Cittadella 8A
> Parma Parma, quartiere Molinetto, via Argonne 4
> Milano Milano, str. Mascheroni 23
> Trento Trento, str.  Zambra 11, et.4
> Brescia Brescia, vicolo del Manzone 18
> Treviso Treviso, Patronato ACLI, str. San Nicolo’ 42
> Bergamo Bergamo, str. Largo G.Roentgen 2
> Faenza Faenza, Sala Conferenza della Casa di Associazione, str. Laderchi 3/A
IRLANDA > Dublin 2 Ballsbridge Inn –D4 Hotels146 Pembroke Road, Dublin 4. 

Tel: + 0044 (0) 7528462759

LETONIA > Riga (sediul misiunii) Zigfrida Annas Meierovica bulvar 14, or. Riga, LV-1050, tel: (+371) 67359160,  fax: (+371) 67359165
LITUANIA > Vilnius (sediul misiunii) LT08102, Vilnius, str. Miglos Gatve nr. 61A 

Tel: (+370) 526 079 14

Fax: (+370) 526 079 15

MAREA BRITANIE > Londra (sediul misiunii) 5 Dolphin Square, Edensor Road, Chiswick, W42ST 

Tel: (+44) 208 995 68 18

(+44) 208 9960546

POLONIA > Varsovia(sediul misiunii) Str. Imielinska 1, Varsovia 02-710 

Tel: 4822 646 20 99,  4822 646 55 07

Fax: 4822 646 20 99

PORTUGALIA > Lisabona 1400-188, Lisabona, str. Goncalo Velho Cabral, 30-31° 

Tel: (+351) 213 009 064

213 009 060; 213 009 062

Fax: (+351) 213 009 067

> Portimao Praça da República, 25, 8500-540, Portimão, „Junta de Freguesia de Portimão” 

Tel.: 282 402 140;

Fax: 282 402 149

> Faro Largo do Carmo, 8000, Faro, Scoala „Escola EB nº 1 do Carmo” 

Tel.: 289 803 933

> Setubal Paços do Concelho, Praça de Bocage, 2901-866, Setúbal, Camera Municipala din Setubal. 

Tel.: 265 541 500; Fax: 265 541 621

ROMÂNIA > Bucuresti(sediul misiunii) 762432, Bucuresti, Aleea Alexandru nr.40, sector, 1 

Tel: (+4021) 230 04 7

231 32 07;  231 07 32

> Bucuresti(sectia consulara) 762432, Bucuresti, str. Bulevardul Eroilor nr.8, sector 5 

Tel:(+4021) 410 98 27

Fax:(+4021) 410 98 26

> Iasi  (sediul CG) Mun. Iasi, str. Gavril Musicescu nr. 6,parterul blocului 7A, cp 700127 

Telefon: + 40.232.22.03.15
Fax: + 40.232.22.03.16

> Galati Galati, Sediul Universitatii „Dunarea de Jos”,  str. Domneasca nr. 47
> Timisoara Timisoara, Colegiul National de Arta Ion Vidu, str. Cluj nr. 12
> Brasov Brasov, Cantina Studenteasca,  str. Memorandumului nr. 39
> Cluj Cluj, Casa de Cultura a Studentilor, Piata Lucian Blaga nr. 1-3
> Constanta Constanta, Cantina Studenteasca, et. 1 din incinta Universitatii „Ovidius”, B-dul Mamaia nr. 124
FEDERATIA RUSA > Moscova(sediul misiunii) 107032, Moscova, str. Kuznetchii Most nr.18 

Tel: (+7495) 624 53 53

Fax: (+7495) 625 53 82

> Sankt-Petersburg Sankt-Peterburg, Zagorodnîi Prospect Nr. 52,  localul „Kartiinîi Zal”
> Soci Muzeul de istorie al orasului Soci, 354000, Regiunea Krasnodar, orasul Soci, str.Vorovscogo 54/11, Telefon +7(8622)642326, +7(8622)648051
> Surgut Surgut, Centrul Istoric Cultural «?????? ??????» 

str. ???????????, ?.2

SPANIA > Madrid (sediul misiunii) Paseo de la Castellana Nº 178, 5º DCHA, 28046-MADRID.
> Barcelona Calle Villarroel nr. 10, bajos, 08011 Barcelona – Uniunea Consumatorilor din Cataluña (UCC) 

Tel/fax: (+34) 93 423 91 33.

> Santander Calle Alta nr. 133, 39008 Santander, Centrul de Initiative Impresariale,                          „Mercado de Méjico” (Sala mare). 

Tel.:  (+34) 942 20 31 74; 942 20 31 73; E-mail: inmigracion@ayto-santander.es

SUA > Washington (sediul misiunii) 2101 S Street NW
Washington DC 20008 

Tel: (+1202) 667 11 30

(+1202) 667 11 31(+1202) 667 11 37

Fax: (+1202) 667 12 04

> New York(sediul RP) 35 East, 29th Street
New York 10016 

Tel: (+1212) 447 18 67

Fax: (+1212) 447 40 67

> Portland 1304 SW Bertha Blvd. Portland, OR 97219 

Cell Phone:    503-807-4511

Oficiul de asigurari

> Seattle 401 Edmonds Ave.NE, Renton WA.98056 

Biroul administrativ (adiacent Bisericii)

> Sacramento 2999 Fulton Ave, Sacramento
CA 95821-4909 US
tel. (916)485-6410 

Centru comunitatii slavone

> Hickory North Carolina 28601, Hickory, 1117 2nd st NE.
PHONE:+1828 324 94 30 FAX:+1828 396 55 79 

Consulatul  Onorific al Republicii Moldova în CN

> Atlanta 2005 Braseltown Hwy, Buford, 

GA 30019

Destinatia cladirii – Centru pentru copii

> Boston 2 Militia Drive, Lexington, MA 02421 

Centru de studii pentru adulti

(complexul Grace Chappel)

CANADA > Montreal 6767 Cote des Neiges, et. 6 sala 697, Canada, Montreal, 

tel. 514 868 3608

Centru comunitar – sediul CMQ

> Toronto 1865 Leslie St. #206, Toronto, ON, M3B 2M3 

tel. 1-647 827-0006

Sediul Comunitatii Moldovenilor din Ontario

SUEDIA > Stockholm(sediul misiunii) str. Engelbrektsgatan, nr.10, 3tr, 

11432, Stockholm, Sweden,

tel +468 411-40-64

fax +468 411-40-74

e-mail stockholm@mfa.md

TURCIA > Ancara (sediul misiunii) 06700 Ankara, Gaziosmanpasa, Kaptanpasa sokak 49; 

telefon  +903124465527

> Istanbul (sediul CG) Inönü cad. ? 43, D.6, Gümüssuyu, Beyoglu, Istanbul, 

Tel. 00902122517264;

Fax. 00902122517284;

E-mail: istanbul@mfa.md

UCRAINA > Kiev (sediul misiunii) 01901, or. Kiev, str. Iagotinskaia 2; 

tel.: + 38044 521 22 80;

+ 38044 521 22 78;

+ 38067 960 44 00 (cel.)

> Odessa (sediul CG) 65009, or. Odesa, 

str. Posmitnii 2/2 „?”

Tel: (+38048) 785 67 15

Tel:(+38048) 785 67 16

> Sergheevka(sanatoriul “Victoria”) or. Sergheevka 

str. Naberejnaia Rokerhema 22

UNGARIA > Budapesta(sediul misiunii) H-1024, Budapesta, str. Ady Endre u.16 

Tel: (+361) 336 34 50

336 34 56

Fax: (+361) 209 11 95

E-mail: budapesta@mfa.md

ION SI DOINA ALDEA TEODOROVICI — Octombrie 29, 2010

ION SI DOINA ALDEA TEODOROVICI

DOUA INIMI GEMENE - ION SI DOINA ALDEA TEODOROVICI

În noaptea de 29 spre 30 octombrie 2010 se va implini 18 ani de la moartea cintaretilor Ion şi Doina Aldea Teodorovici. Sotii Teodorovici – Romani din Basarabia – au militat pentru unirea Basarabiei cu Romania, imediat dupa revolutie au inceput activ propaganda pentru unire şi pentru introducerea limbii Romane in Basarabia. Daca astazi se invata in limba Romana şi daca alfabetul latin a fost reintrodus în Basarabia este în parte meritul lor. Sotii Teodorovici au fost cei care au cintat după 1989 despre Eminescu, domnul Eminescu – cum il numeau ei, si astfel l-au reintrodus în cultura Basarabeana ca pe o comoara pierduta si regasita. In 1991, au cintat la Marea Adunare Nationala, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea sa spuna: „Vin aici direct din Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau, sa va aduc salutul libertatii noastre“. In mai 1992, impreuna cu poetii Grigore Vieru şi Adrian Paunescu, au cintat în fata luptatorilor din razboiul de pe Nistru, pentru a le ridica moralul. Glasul celor doi care reusise sa anime atit de mult pe Romanii basarabeni si sa obtina atitea victorii politice, a trebuit sa fie curmat. Astfel în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992 au fost asasinati. Masina în care se deplasau spre Chisinau a intrat     intr-un copac în apropierea localitatii Cosereni, jud. Ialomita. In masina se aflau patru persoane, soferul şi însotitorul au scapat fara nici o zgirietura în timp ce Doina şi Ion aflati pe bancheta din spate au fost striviti intre greutatea masinii si copacii de pe marginea drumului. Moartea celor doi a fost perceputa la data respectiva ca o tragedie nationala. Cu toate astea autoritatile nu au facut dreptate mortilor, catalogind totul drept un nefericit accident in ciuda faptului ca cele mai multe indicii duceau catre crima. Astazi cei apropiati cuplului Teodorovici evita sa raspunda la întrebarea:ce a fost in noapte de 29 spre 30 octombrie 1992, accident sau crima? Multi spun ca au dovezi dar nimeni nu le scoate la suprafata. Totusi nu putem ignora unele amanunte care la vremea respectiva au fost facute publice. De exemplu faptul ca ceilalti doi pasageri ai masini au scapat teferi. Soferul nu a fost condamnat iar celalalt pasager a disparut fara urma pina în ziua de azi. Europa libera a difuzat o stire chiar în noaptea în care cei doi au murit, stire în care se vorbea despre aparitia pe sosea a unei masini blindate care ar fi provocat accidentul. Scriitorul Grigore Vieru, prieten apropiat al sotilor Teodorovici a declarat ca avea la cunostinta faptul ca cei doi primeau telefoane şi scrisori în care erau amenintati cu moartea. Apoi un alt element prezentat chiar pe canalele media in 1992 a fost relatarea privind sosirea ambulantei la locul accidentului, Doina nu murise pe loc iar ambulanta a refuzat sa o transporte la spital si a luat numai trupul fara viata al lui Ion. Doina s-a zbatut între viata şi moarte un timp fara sa primeasca ajutor. Dupa ce într-un final a murit a fost ridicata de salvare… Cei doi au lasat în urma un baietel Cristofor care la vreme aceea avea 11 ani. Cristofor a fost crescut de mama Doinei, Eugenia Marin. Aceasta a declarat în 2004 Ziarului de Garda din Chisinau:  “Cind am declarat, într–un cerc restrins, ca voi depune o cerere pentru ca dosarul sa fie reactivat, seara am si fost telefonata de o persoana necunoscuta si amenintata. «Sa nu uiti ca ai copil», mi–a spus vocea si eu, cum am ramas numai cu Cristi, am renuntat…”. Autorii asasinatului continua sa faca presiuni asteptind ca anii sa estompeze amintirea sotilor Teodorovici si moartea lor sa fie uitata. Cu toate astea noi nu putem uita cele intimplate, si nici nu imi este teama sa afirm ca sotii Ion si Doina Aldea Teodorovici au fost omoriti ca toti luptatorii nostri pentru unitate si neam: Horea, Avram Iancu, Eminescu, Corneliu Zelea Codreanu – toti au fost asasinati si noi trebuie sa avem curajul sa o spunem.

Adesea imi pun intrebarea cite personalitati trebue sa moara pina va veni ziua reintregirii neamului Romanesc? Gheorghe Ghimpu, Nicolae Costin, Episcopul Dormedont, Dumitru Matcovschii, Grigore Vieru, si multi multi altii, care au luptat pentru adevar si ca rasplata au primit moartea.

Asta este rasplata adevarului in sec. XXI – MOARTEA.

Moartea marilor cintareti ai neamului nostru Ion si Doina Aldea Teodorovici a indoliat doua tari, Romania si Republica Moldova. Necatind la faptul ca autorii acestui omor doresc ca cuplu Teodorovici sa dispara din constiinta poporului nostru, noi Romanii de pretutindeni nu-i vom uita, si vom povesti tuturor cine au fost si sunt Ion si Doina Aldea Teodorovici.

MARTURII DESPRE RAZBOIUL NISTREAN — Octombrie 21, 2010

MARTURII DESPRE RAZBOIUL NISTREAN

Monumentul-eroilor-cazuti-Nistru-1992

TEXT 1

Locotenent Cebotari Igor-decorat cu ordinal “Stefan cel Mare”

Sa nascut la 9 august 1966 or. Soroca, isi face studiile la scoala medie, colegiul tehnic agricol din localitate. Este inrolat in armata sovietica cu gradul de soldat. In 1988 sustine cu success  examenul de admitere la Scoala Medie Speciala de Militie din or.Chisinau, deja fiind in serviciul Sectiei Afacerilor Interne din Soroca. In 1990 absolveste scoala, i se confera gradul de locotenent de politie; isi face serviciul in diferite functii in subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne. In perioada  razboiului moldo-rus a indeplinit mai multe misiuni de lupta. Cebotari Igor ne comunica urmatoarele:

“Din primele zile ale evenimentelor din Transnistria, am participat la ele in detasamentul format de efectivul CRP Soroca, comisar, fiind pe atunci, locotenent-colonel de politie, Gheorghe Delejan. In cea mai fierbinte perioada a conflictului, la 20 iunie 1992, ne aflam in priajma satului Cocieri, care se margineste cu Dubasari. Ziua era destul de ferbinte si combatantii duceau lupte grele, tinind cont si de numarul munitiilor folosite, deoarece erau pe sfirsite. In acest moment, s-a luat hotarirea de a se forma un grup de voluntari, pentru a aduce pe pozitiile munitiile necesare. Grupul a fost format din patru personae:Vladimir Catan, Vasile Botoc si Stelian Stratan, fiind condus de mine. La intoarcerea spre pozitie, aveam de traversat un cimp permanent bombardat. Ajungind la acest cimp, am luat decizia de a merge eu primul cu lada de cartuse. N-am stiut, dar sa aflat mai tirziu, ca acest cimp a fost supravegheat de un corector de tragere din partea inamica care stabilea tintele pentru aruncatoarele de mine. Cind am esit pe cimp, focul sa intensificat, minele explodau in serie, avind interval scurt. Una din ele a explodat chiar in fata mea, la o distanta de 5 metri. In ferbinteala, nici n-am ca sunt ranit, dar in scurt timp, ranile au dat de stire. Ceilalti combatanti din grup mi-au sarit in ajutor, rescind cu propriile vieti. Munitiile noastre au fost aduse pe pozitie de lupta si cei ce leau primit au stiut cum sa  le foloseasca. Un blindaj a fost acoperit cu plasa metalica de la un pat, stirnea glume din partea unora de pe pozitie, era nemultumit si capitanul V. Pinzariin. In timpul unui bombardament al inamicului s-a intimplat ca aceasta plasa a salvat viata celor aflati in blindaj, iar capitanul a scapat cu o rana usoara la picior. Mina ce venea direct in blindaj a fost amortizata de plasa si a explodat la inaltime, schijele trecind pe alaturi.”

Situatia noastra a combatantilor pe terenul de lupta putea fi mult mai buna, daca am fi avut o conducere militara profisionista. Stateam mai multi in aparare, eram bombardati zilnic. Si a fost elaborate daca o inaintare, daca o ofensiva impotriva inamicului trupe ale separatistilor si Armatei a 14-a rusa. Seara eram demoralizati, si stieam pentru ce si pentru cine luptam.

TEXT 2

Sergent Catlabuga Ghenadie, combatant invalid de razboi, grupa1.

Sa  nascut la 11 decembrie 1970 in satul Viisoara jud. Soroca,intro familie de tarani gospodari a urmat scoala medie din localitate, a lucrat din 1988 in colhoz in brigade de constructii. Tatal era templar si de la el a prins meseria. A facut scoala de soferi a lucrat putin in aceasta meserie. A fost recrutat in armata, sovietica cu cinste si onoare sia facut datoria de soldat in trupele blindate in Germania a fost avansat la gradul de sergent commandant auto. Dupa demobilizare lucreaza la fabrica de zahar din donduseni. La 27 mai 1992 cind era in toi razboiul cu transnistria separatista este mobilizat in Armata Nationala a Moldovei. Participa la misiuni de lupta la Cosnita-Dorotcaia. Situatia de la front este complicate, pozitiile de dislocare a fortelor militare moldovenesti sunt nefavorabile, comandantul de front ofiterul sovietic colonel Anatolie Cociug adept al politicienilor comunisti interzice orice inaintare sau ofensiva  a batalioanelor moldovenesti. Majoritatea masinilor sunt tradate, iar liderii militari patrioti de pe front cad in ambuscada sau sunt impuscati lunetistii armatei ruse. Intre lupta ilegala cu blindatele Armatei a 14-a ruse masina de lupta a sergentului  Catlabuga Ghenadie este aruncata, sergentul si ali ostasi moldoveni sunt raniti de aruncatorul de de grenade inamic. In lupta ia fost rupt in bucati piciorul, ia fost afectata coloana vertebrala este transportat de urgenta la spitalul de urgenta din Chisinau, dupa care este operat de mai multe ori la spitalul specializat de ortopedie din Kiev. La rind cu aceasta se complica si situatia familiara, din cauza neintalegerilor sotia il paraseste deoarece nu a vrut sa traeasca cu un invalid. Din cauza bolii si a stresului sanatatea combatantului se inrautateste, este paralizat, sta la pat sapte luni.

Sanatatea si asistenta medicala.

Valentina are grija de sanatatea lui Ghenadie. Dupa insanatosire isi reface viata , isi formeaza o alta familie cu Valentina, in familie se nasc doi copii, sunt fericiti. Ziaristul Grigore Zanoaga si Ion Cainareanu au avut mai multe intilniri cu Ghenadie, au discutat ore in sir, iata ce spune eroul nostru: la 33 de ani (virsta lui Hristos) a reusit sa treaca prin multe: a fost combatant in razboiul transnistrean, ranit in lupte, parasite de sotie (motivul- n-a dorit sa convetuiasca cu un invalid ), contuzionat, a trecut prin doua situatii critice cardiace etc. Dar a ramas dupa toate acestea dirz si optimist, gata sa lupte si in continuare pentru viitorul luminos al celor trei copii ai sai. Numai sa-I ajunga puteri si sanatate, daca putem zice asa cind omul e invalid de gradul intii.

“ sa stiti ca pe lumea aceasta sunt si oameni buni la suflet, marinimosi. Printer acesti-s parintii mei si…. sotia mea. Nu, nu cea care sa speriat speriat de greutati si a dat bir cu fugitii. Ci Valentina, actuala, cu care impart bucuriile si necazurile. Intilnirea noastra a fost, harazita de bunul dumnezeu ,care le vede pe toate si nu te lasa la nevoie, iti intinde (prin cineva) o mina de ajutor ca sa poti mai lesne pasi peste cumpane. Valentine a fost femeia ce mi-a aliniat durerea, a stat la veghe la capatii atunci cind eram la un pas de moarte, cind in noapte luptam cu cosmarurile.

Am mai avut un eveniment dramatic. Atunci cind luptam pe frontal de la Cosnita am scos din streang pe presedintele colhozului din localitate si cele doua fiice ale acestuia, spinzurate si ele de catre cazaci pe pomii din gradina. Sotia presedintelui, batjocorita, violate, a decedat in bratele celor sositi in aparare.

Aceste crime in razboi au fost savirsite de soldatii separatisti si cazacii rusi care pentru nereusitele lor in lupte , se rafuiau cu populatia bastinasa, cu moldovenii. De aceea am luptat pe viata si moarte sa-I izgonim din tara, dar nu prea am reusit……. Multumesc lui dumnezeu ca ma lasat cu zile dinrazboi am reusit sa-mi refac sanatatea si viata, ca mio dat asa o sotie si o asa mama buna la copii mei, impreuna cu ea reusim multe sa facem. De-as fi si de acum inainte sanatos, cum ma simt acum, ca sa-mi pun copii la locul lor, cum fac ceilalti parinti. Sa nu simta ei ca tatal lor e invalid. Pentru aceasta vom lupta impreuna cu Valiusa mea impotriva tuturor greutatilor si nevoilor. Stiu, nu va fi usor, dar in aceasta si consta sensul vietii pe pamint.”

TEXT3

Capitan Epure Filip, invatator sef de stat major al batalionului motorizat “Balti”

Sa nascut la 26 noembrie 1949 in sat Antoneuca, raionul Drochia. In 1966 a terminat scoala medie din Drochia, in armata sovietica doi ani a fost tanchist, in 1971 obtine studiile universitare in domeniul pedagogiei, lucreaza invatator la sate, in mai multe localitati. Pentru merite in domeniul pedagogic ii este conferita distinctia “Om emerit al Republicii Moldova”. Inainte de razboi a fost de mai multe ori mobilizat pentru tragere si exercitii in Tiraspol in cadrul armatei a 14-a ruse, in aprilie 1992 este recrutat in Armata  Nationala a Moldovei, este numit sef al statului major al batalionului mecanizat Balti.

Capitanul Epure Filip ne marturiseste:

“Se declansase conflictul armat de pe Nistru. Aveam o retraire sufleteasca enorma. La inceput lunii aprilie 1992, am fost mobilizat de centrul militar Floresti. De fapt eram persoana discreta-director de scoala, 44 de ani si aveam tri copii.

Conform decretului presedintelui nu trebuia sa fiu mobilizat, m-am sfatuit cu sotia si am zis: -Daca nu eu, cine altul? Prin ordinal colonelului Carasiov am format un batalion de blindate din ramasitele ce mai erau la Floresti si Balti care se forma in Codrul Orheiului. Acolo am gasit un dezastru: nici o carte de ordine, nici serviciul militar conform statului intern, betie si neincredere in ziua de mine. De cum am luat cunostinta cu efectivul batalionului, m-am apucatsi de lucru, in scurt timp am instalat ordine si desciplina. Am inregistrat tehnica, armamentul din dotare, am organizat instruirea si regimul militar. Instructiile si ordinele se dadeau in limba romana, era ceva deosebit, ma straduiam sa educ o cultura noua in Armata Nationala . Contigentul de ostasi era format :dezertori soldati din armata sovietica sau din cei veniti la chemare “Veniti acasa mai copii”, adica din ostasi ce isi faceau serviciul in armata sovietica. De fapt , erau niste copii de 18-20 ani, mereu ma gindeam la soarta lor si comparam cu ceea ce ii asteapta pe ai mei. Chiar in zilele de Sf. Pasti am primit ordin sa efectuam un mars de noapte pe platoul Holercani, in regiunea satului Molovata Noua, pentru  a apara capul de pod ce mai lega cele daua maluri ale batrinului Nistru. Cercetasii au dobindit informatie ca de la baza militara Goeni”Transnistria” se pregatea o lovitura la trecerea peste Nistru si vor fi incercuite unitatile de politisti si voluntary. Am luat parte la planificarea operatiunii de anihilare a fortelor separatiste . Misiunea noastra militara a zadarnicit planurile separatistilor si Armatei a 14-a ruse.

Cind am ajuns la fata locului, populatia era extreme de bucuroasa, tin minte cum o batrinica a ingenunchiat, isi facea cruce si plingea de bucurie , in toiul primaverii, sarmanii nu-si puteau lucra pamintul, cauza fiind incursiunile cazacilor si impuscaturile sporadice. De fapt, se mai temeau oamenii sa nu fie rapiti , caci aceasta se practica.

Ocupasem pozitiile de lupta asa cum stieam eu din perioada sovietica. Au intocmite hartile si planurile de lupta. Luasem masuri de securitate si de colaborare in acest domeniu cu politistii de pe platou, la fel, si cu populatia din satele vecine, intro noapte ma fost atacati cu rachete “Alazan” care ajungeau pina in sat, se aprinsee citeva case magazii etc. Aceasta a fost primul botez. Am oprit panica. Consateanu meu, Iurie Lozan, sofer pe camion cu munitii, abia de dovedise sa scoate masina la un loc mai ferit ca si rasunase explozia. Se declansase impuscaturi din ambele parti, avind raniti si pierderi omenesti. Imi parea foarte rau ca nu i-am feri de moarte. Cercetasii au stabilit de unde se tragea si am informat comandamentul despre cele intimplate. Era straniu cind auzeai la radiou “Asta noapte a fost calm si nu a fost impuscaturi”, cind toata noapte bubuiau impuscaturile. Ostasii nostril erau pregatiti sa lupte pentru o cauza dreapta, nu atit cu armele putine si uzate pe care le aveam , cit cu sufletul.

La sfirsitul lunii mai, am fost trecuti in rezerva Statului Major al Armatei Nationale . batalionul a fost dislocate la poligonul din satul Bulbuoaca . Aici am avut misiune importanta, controlul asupra unitatii de parasutisti special ostasi ce-si facuse serviciul militar la parasutisti si din cei ce luptase in Afganistan. Baetii pregatiti bine, aveam toate increderea in ei ca vor gasi iesiri din cele mai grele situatii. Pe poligon am efectuat trageri din din toate sistemele de dotare. La tragerea din aruncatoarele de mine a asistat si Presedintele M. Snegur si ministrul, generalul Costas, ei au recunoscut ca tehnica e veche, dar ostasii nostril au tras in tinta. Am  fost pregatiti sa intram pe teritoriul controlat de separatisti, am primit ordin de a organiza paza instalatiilor “Uragan” , ma gindeam la o ofensiva cu izbinda, dar ordinul de ofensiva nu a fost dat. La Tighina am fost tradati, a fost o jertfa naprasnica, au murit multi combatanti. Rusia si-a aratat fata adevarata , si-a luat sub jurisdictie armata a 14-a si formatiunile din Transnistria.

TEXT 4

Capitan Maslii Iurii erou al luptelor din Transnistria decorat cu ordinal “Pentru Vitejie” .

Sa nascut la 12 august 1958 in sat.Septelici , raionul Soroca. In 1975 a  terminat scoala medie din localitate, mai tirziu a absolvit o scoala DOCAAF, dar in 1976 a fost inrolat in Armata Sovietica si trimis in Germania, unde doi ani sia facut datoria de ostas sovietic. In 1990 este angajat al politiei din municipiul Soroca, participa la mentinerea ordinii publice in localitati ale raionului, este trimis in partea de sud a Republicii pentru implicarea conflictului cu gagauzii. In martie 1992, ministerul de interne mobilizeaza cei mai dostoinici politisti pentru lupta cu separatistii din Transnistria. Grupele de combatanti cu destinatie speciala sunt inarmati cu Automate  AK-74, cartuse echipament militar, sunt trimisi la Holercani, Molovata, Cocieri si Dupasari pentru lupta cu bandele de separatisti.       Capitanul Malii Iurii ne relateaza:

“ Cind ne aflam la Molovata, pazeam trecere peste Nistru. Acolo am facut cunostinta cu voluntarii si burunducii din s.Cocieri. Odata, am plecat cu ei sa punem tricolorul pe casa de cultura din satul Corjova, unde se aflau gardisti. Pe unii i-am ranit, pe altii i-am ucis, unii au fugit, dar tricolorul a fost pus pe acoperisul Casei de cultura. Scurta ne-a fost bucuria, deoarece, a doua zi, gardistii cu forte mari, au ocupat acea casa de cultura. Dupa Cocieri si Holercani am fost trimisi la Bulboaca si Tighina, la punctual de control al politiei rutiere. Alaturi de pozitia noastra se afla telecentru or. Tighina, pe teritoriul care se afla detasamentul de aruncatoare-cle-rnine si alte sub unitati de artelerie. Acest detasament i-au dat multa atentie gardistii care se aflau la o distanta de aproximativ 1000 metri. Intr-o buna zi, citiva gardisti au atacat din padure acest detasament. Pozitia noastra se afla la la vreo 100 de metri de acest detasament., si noi indata am plecat in ajuturor: Alexandru Cimbriciuc, Iurii Maslii, Vitalie Ceban, Andrei Chiriac. Gardistii s-au retras repede, si noi am inceput sa-I urmarim prin padure, nici n-am luat seama , cind ne-am apropiat de o alta pozitie a lor; atunci noi, sub gloante de automat , ne-am retras. Eu de trei ori era sa fiu capturat in padure, fiind si in retragereeram intr-o situatie de a fi capturat, dar luptind am scapat cu viata am vazut moartea cu ochii. Pe pozitia de la intrare in Teghina am facut cunostinta cu primarul s. Varnita. Primarul avea un “Moskvici” si venea des cu el la pozitia noastra-cum aparea, indata ma cauta. Deoarece eu de  la inceputul razboiului si pina la sfirsit lui nu mi-am schimbat platoul de lupta. Vine odata primarul, ma cheama pe mine si imi spune: “organizeaza o grupa de politisti la Varnita fiinca gardistii din unitatea militara, cu cinci masini, au incarcat toata motorina si benzina si vor s-o duca pe pozitia lor. Atunci eu imediat am organizat o grupa de politisti voluntar, am urcat in masina primarului si am plecat la Varnita. Din ambuscada, la un delusory, am oprit coloana de masini cu forta, am dat soferii jos de la volan si am urcat noi la volane, intorcindu-ne pe platoul nostrum. Ce-i drept,conducerea frontului a restituit armatei a 14-a benzina si autocamioanele ridicate de politisti  peste citeva zile, aceste camioane au fost restituite armatei a 14-a. tot intro zi, vine primarul, ma cheama si-mi spune ca gardisti, pun blocuri cu macaraua la iesirea din sat. Varnita, si vor sa stabileasca in preaja localitatii postura de gardisti pozitia lor. Indata am organizat citiva voluntari si ne-am deplasat in satul Varnita, unde impreuna cu voluntarii din sat, am ocupat aceasta pozitie, facindu-I sa fug ape gardisti. Intr-o noapte tirzie, gardistii din fata noastra au inceput atacul asupra pozitiei noastre, cu tot cu armamentul ce-l aveau in dotare. Dupa incetarea bombardamentului, am observat ca pe pozitia noastra ramasesera numai citiva politisti, intre care Comisarul de politie Gh.Delejan, T.Beznos, Af. Maistru , V.Moldovan, Al.Cimbriciuc. A doua zi comisarul Gh. Delejan a facut alinierea pentru toti, dar eu stateam intr-o parte, de parca nu avem atributie la aliniere. Atunci  Comisarul mi-a ordonat sa ma aliniez. Eu am refuzat categoric. Comisarul a ordonat sa se urce toti in autobuze, iar mie mi-a zis: “Ramii in mama naibii, ce esti un nebun!”. In noaptea cind am avut o lupta crincena cu gardistii, eu , cu un automobile “Volga” si cu locotenentu A.Maistru, am facut 3 drumuri cu morti si raniti la spitalul din Anenii Noi. Toate aceste drumuri le-am facut sub bombardamentul de mine, fara lumina; a doua zi m-am speriat singur de mine-minele pina la coate, hainele si salonul automobilului erau pline de single ranitilor si celor morti. In aceasta noapte am pierdut 5 lupatatori demni de fapta pe care au savirsit-o. automobilul avea citeva gauri de gloante a fost avariat o grenada, dar a mers “si-a facut datoria”. La Tighina , noi combatantii ne-am facut cu demnitate datoria multi voluntari si politisti  sau jertfit viata dar conducatorii nostril neau tradat, au  cedat orasul in mina separatistilor.

TEXT 4

Locotinent Alexandru Cimbric-Presedintele Uniunii de Razboi din jud. Soroca

Alexandru sa nascut la 18 iunie 1968 in sat.Burghelea   intro familie de slujbasi moldoveni. A absolvit scoala medie din satul natal(1985); colegiul de Cultura si Arta din Soroca(1990); Universitatea de criminologie, Facultatea de Drept(2000). Serviciul military il satisface in infanteria marina din or.Severomsk partea de nord a Rusiei (1986-1988). In armata studiaza si se antreneaza ca sportive in lupte martiale dupa care se angajeaja ca agent la politie din mun. Soroca. Este participant la razboiul de pe Nistru chiar de la inceputul declansarii. Decretul presedintelui R.Moldova ,a domnului  Mircea Snegur, de decretare a starii exceptionale, a fost de fapt declararea unei situatii de razboi, Ministrul de Interne, condus de generalul Ion Costas, avind sub conducerea sa toate comisariatele  de politie din tara si conformindu-se ordinilor si corectivelor forurilor superioare, a inceput sa formeze echipe, care erau deplasate in zona de razboi . Ministrul Apararii incepe mobilizarea cetatenilor fara sa aiba un centru de pregatire militara. CPR Soroca a format echipe respective in fruntea carora au fost numiti sefii de sectie. Acesti eroi au ce-si aminti. Ei au stiut sa pretuiasca vietile camarazilor de arme. De atunci au trecut 12 ani. Noi, participantii la acel razboi, luptind cu arma in mina, am fost dati uitarii, am fost lipsiti de statutul nostru social, de asistenta sociala, de ocrotirea legilor. In aprilie 1992 efectivul comisariatului de politie di Soroca, in componenta carora erau 36 politisti si voluntari ara dislocat. La intrarea in orasul Tighina. Situatia din acest oras era complicata. Majoritatea populatiei de origine rusofona ii sprijinea pe separatisti cereau autonomie, pledau pentru nesupunere autoritatilor de la chisinau. Dar sint niste jafuri,acte de violenta impotriva moldovenilor si impotriva intelectualilor patrioti care locuiau si aveau servicii la scoala , spitale si interprinderile de stat. Posturile de control si pozitiile de lupta ocupate de politistii nostri  erau  necontenit atacate de separatistii condus de maiorul sovietic Costenco. In noaptea de 4 aprilie 1992 la intrare in Tighina sa dat o lupta crincena. Batalionul separatist a atacat prin surprindere cu tot arsenalul de lupta posturile noastre. Punctul de control dislocat pe soseaua Chisinau-Tighina a fost aruncat in aer de catre inamic. O mare parte a combatantilor moldoveni sau retras pe alte pozitii mai avantajoase, sapte politisti inarmati cu mitraliere si automate, in rindul carora era si Alexandru Cimbriciuc au acoperit retragerea colegilor, multi combatanti moldoveni au fost raniti si cantuzionati. O explozie la doborit pe combatantul Porcescu Constantin, o schija i-a produs o contuzie, o rana in cap. A fost scos de Alexandru din transee si impreuna cu combatantul Ion Varcautan a fost scos de pe pozitiile de lupta si transportat catre spitalul din Anenii Noi. Astfel  Constantin si altii raniti au fost salvati, pe pozitiile ocupate de lupta eroic pina la capat Comisarul-sef Gh.Delejan Al.Cimbriciuc, Iura  Maslii, Vlad Moldovan Timofei Beznas , Afanasie Muostru, Valeriu Ceban s.a. care au tinut piept inamicului fara sa fie cedata. Alexandru spune ca doar combatantii am luptat si ne-au facut datoria, dar cine sunt conducatorii de stat vinovati din voia carora sa  dezstabilizat situatia politica din R. Moldova,de ce nu sunt trasi la raspundere tradatorii care nu au luptat impotriva organelorlegale moldovenesti.

Pentru grija fata de veteranii de razboi si pentru faptele de eroizm de pe frontul Transnistrean Alexandru Cimbriciuc este ales ca presedinte al Uniunii Veteranilor de Razboi din Soroca , este decorat de ministerul de interne cu ordinul Vulturul de Aur. A publicat cartile “Eroii Soroceni in Razboiul de pe Nistru” , Boxul kinezesc Despre luptele martiale practicate de combatantul Alexandru Cibriciuc.

Aceste informatii au fost strinse cu grija de catre Colonelul Anatol Muntean

KGB sugrumă Unirea — Octombrie 20, 2010

KGB sugrumă Unirea

Serviciile secrete ruseşti şi moldoveneşti au lichidat sau au încercat să-i elimine de pe scena publică pe unioniştii basarabeni.
MISTER. Mai multe personalităţi ale vieţii culturale basarabene au murit suspect.
După aproape 48 de ore de comă, poetul basarabean Grigore Vieru a murit din cauza leziunilor căpătate după un accident de circulaţie la doar câţiva kilometri de Chişinău.
O altă moarte suspectă pusă în cârca serviciilor secrete, ruseşti sau moldoveneşti. Puse cap la cap, toate dispariţiile „accidentale“ ale mai multor unionişti din Republica Moldova, care prin lucrările lor au „ţipat“ apropierea de România, ba chiar unirea cu fraţii de dincolo de Prut, au devenit subiecte de anchetă pentru unii, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) de la Chişinău, instituţie de arătat cu degetul.
Lista neagră a KGB-ului

Cazul care a declanşat suspiciunile legate de morţile succesive ale oamenilor de cultură este cel al Doinei şi Ion Aldea-Teodorovici. Percepută ca o tragedie naţională, moartea celor doi a ridicat multe semne de întrebare după 29 octombrie 1992, ziua în care maşina cu care mergeau dinspre Bucureşti către Chişinău s-a oprit brusc, într-un copac. Cuplul care l-a readus pe Eminescu în Basarabia şi care după 1989 a purtat unirea în toate cântecele a lăsat loc de dubiu şi de ură. Mâna rusească s-a făcut simţită şi urma să intervină, din nou, în vieţile altora care au visat la trecerea Prutului spre „acasă“.

Podul de flori“, crime şi borcanul cu vitriol
Printre basarabenii care şi-au luat gândul de la unirea cu România, decedaţi sau ameninţaţi „accidental“ sunt:
• GHEORGHE GHIMPU – fratele preşedintelui Partidului Liberal din Republica Moldova, Mihai Ghimpu. A făcut şapte ani de Gulag şi a fost fondatorul mişcării naţionale de eliberare a basarabenilor. Deputat în primul parlament al Republicii Moldova, deţinut politic şi preşedintele Asociaţiei Victimelor Regimului Comunist, a murit în 2000 într-un accident de circulaţie, maşina în care se afla fiind lovită de un camion.
• NICOLAE COSTIN a fost primar al municipiului Chişinău şi coautor al Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, din 1991. Atitudinea proromânească pe care a introdus-o în administraţie a fost motivul care i-a făcut pe ruşi să-l ucidă, în 1995, prin intoxicarea cu cesiu radioactiv infiltrat în scaunul maşinii de serviciu. Bănuiala este întărită şi de moartea şoferului său, din cauza aceleiaşi boli, leucemia.
• EPISCOPUL DORIMEDONT a murit în anul 2006, în urma unui accident de maşină. Spitalizat imediat la Institutul de Neurologie, condus de medicul Rusu, cuscru al preşedintelui Vladimir Voronin, episcopul a fost tratat necorespunzător de către doctorii din spital. Aşa cum spun dovezile, moartea i s-a tras de la apropierea de Biserica Ortodoxă Română.
• MIHAIL GARAZ, poet basarabean, a fost găsit în pragul casei sale împuşcat. Studierea istoriei românilor şi recunoaşterea limbii române pe pământul aproape rusificat l-a făcut să dispară, fără ca asasinarea să fie anchetată. Criminalul a rămas pedepsit doar în conştiinţa celor care construiesc poveştile post-mortem.
• ION GHEORGHIŢĂ a fost şi el lăsat pradă pistolului, chiar în faţa blocului în care locuia. Poetul, cunoscut ca unionist vehement, a lăsat în urmă o anchetă greu de descifrat. Ca şi în alte cazuri, asasinul trebuie dat uitării.
• DUMITRU MATCOVSCHI, poet al Basarabiei, a fost strivit de un autocar pe trotuar, supravieţuind după patru luni în comă. „Accidentul a fost înscenat“, au spus cei din Republica Moldova, convinşi că Matcovschi îi incomoda mult pe ruşi şi ar fi trebuit să tacă.
• NICOLAE RUSU, directorul Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a căzut, la rândul lui, victimă a serviciilor secrete ruseşti. Gândul rău pus de KGB, din cauza relaţiilor sale cu România, s-a materializat într-un borcan cu vitriol, aruncat în faţă. Făptaşul şi „accidentul“ s-au trecut cu vederea.
• ALECU RENIŢĂ, preşedintele Mişcării Ecologiste din Basarabia, a fost ţinta numeroaselor ameninţări telefonice. Într-o seară, domiciliul i-a fost devastat de un grup înarmat cu răngi de metal.
• NICOLAE DABIJA, preşedintele Forumului Democrat al Românilor din Moldova, a fost bătut de patru ori. Chiar dacă a vrut unirea, dosarele penale care i s-au întocmit au adus acuze ilare: „acţiuni împotriva statalităţii româneşti“.
• ION IOVCEV, directorul Liceului „Lucian Blaga“ din Tiraspol, a fost arestat de poliţiştii transnistreni, care au luat cu asalt instituţia. O vizită a lui Ioncev în Statele Unite, în 2005, i-a făcut pe ruşi să se simtă ameninţaţi. L-au maltratat şi, din când în când, îl ameninţă cu moartea.